|
|
Nu sunt un purist. Sunt ferm convins ca fiecare preparat are o mie si-una de variante, ceea ce face ca orice lucru denumit “reteta” sa fie inutil. Eu privesc retetele mai mult ca pe niste linii generale de urmat, nicidecum ca ceva dupa care sa te iei ad-literam (ok, in afara de cele de aluaturi, pe alea chiar trebuie sa le respecti). Incerc sa adaptez fiecare reteta pe care o citesc in functie de posibilitati si stare de spirit. Tocmai datorita acestui lucru reteta care urmeaza nu este… enchilada. Urmeaza principiile unei veritabile “enchilada” – ceva in sos invelit in tortilla si dat la cuptor cu inca niste sos… dar probabil ca nu e the real deal. Dar sa mor io daca imi pasa, a fost excelenta.
Citeste mai departe ca-i interesant…
Ia deschideti voi ochii acum si notati reteta asta nemaipomenita pe care v-o da Bucataru acum, numai buna de sufertas atunci cand vrei paste a doua zi…
Citeste mai departe ca-i interesant…
…si iata-ma pe mine intr-un nou episod al serialului “ce sa mai gatesc pentru iubitul meu sufertas?”. Serialul asta se difuzeaza cam in fiecare seara la mine pentru ca incerc sa nu mananc acelasi lucru in fiecare zi. De asemenea, incerc sa nici nu am zile consecutive cu aceleasi ingrediente (ex. doua zile la rand paste, doua zile la rand orez). Fitos la maxim, ce mai! Prezentarea fiind facuta, iata-ma in fata dilemei. Aveam piept de pui scos din congelator; aveam si cartofi noi mititei – combinatia nu-mi suradea deloc. Toata ziua mi-au vajait in cap retete. Liniile de cod pe care le scriam se impleteau cu cantitati, diagramele pe care le desenam se umpleau de sosuri, erorile aveau iz de mancare arsa… Din tot noianul asta de combinatii a inceput sa iasa la suprafata ceva cu rosii, cu pui, cu niste legume.. “POLLO ALLA CACCIATORA”! Ei da, bine, am inceput sa studiez reteta si mi-am dat seama ca nu vreau sa fac chiar asa ceva. Nu stiu de ce nu m-a atras chiar reteta asta, dar m-am hotarat sa o folosesc ca si principiu. Asa ca, odata cu clopotul care a batut de ora 6, mi-am luat catrafusele si am intins-o spre casa…
Citeste mai departe ca-i interesant…
Fetelor, căscaţi ochii bine. A venit vremea să inţelegeţi că nu hainele, fardurile şi genţile imense atrag un bărbat, ci ceva mult mai complicat: mâncarea. Nu vorbesc aci de piţifelnicii aştia moderni învăţaţi să mănânce în mall-uri si restaurante cu staif. Vorbesc de barbati adevarati, puternici, care stiu sa faca o femeie sa se simta bine. Deci… trebuie sa invatati sa gatiti. Si cu ce va puteti incepe cariera culinara mai bine decat cu celebra pasta alla putanesca, adica “pastele curvelorfemeilor usoare”.
Citeste mai departe ca-i interesant…
|
|
