Tag: pui
Stir-fry cu pui sau “mancare chinezeasca”…
Astazi am vazut, pe un blog culinar foarte cunoscut (si apreciat de unii), o reteta de cartofi prajiti. Am tot vrut sa dau un punch-line despre asta dar nu am cuvinte, asa ca va las sa judecati cu capul vostru. Uite, va mai zic odata – astazi, pe un blog culinar extrem de cunoscut si de citit si cu pretentii, a aparut reteta de “cartofi prajiti”. Am crezut ca omletele sunt bara de jos (desi Adi are idei foarte bune cu ele), dar nu… astazi am citit reteta de “cartofi prajiti”. “Dumnezeu pe pamant!” cum ar zice un prieten bun. Sa revenim insa la ale… citește tot
Pui cu susan…
Din categoria “noi ce mai mancam dupa atata Craciun” nush cum vine de se leaga si am gatit dupa o reteta de Martha Stewart. Stiu, odata cu ingredientele a trebuit sa-mi iau si tampoane, dar ce sa-i faci? cand esti in pana de idei apelezi la orice, inclusiv la o poza aruncata de cineva pe BuzzFeed. Deci doamnelor – scoateti carnetelul de retete si notati: Pentru a va trata in cel mai chinezesc stil posibil va trebuie o jumatate de piept de pui, un ardei capia rosu, o ceapa mica, doua albusuri de ou, o lingurita de amidon, trei linguri de miere, doua linguri de… citește tot
Cat de greu se face o supa cu galusti?
Supa cu galusti este leacul oricarei boli . Guturai, durere in gat, inima albastra – orice ai avea umpli o farfurie ochi cu supa galbuie in care plutesc doua trei galusti si gata! efectele se simt de la prima lingura*. Poti sa zici orice de mancarea romaneasca, dar “ceaiurile de legume” sunt unul din punctele forte ale ei. Ei bine, tu care n-ai facut in viata ta mai mult de cartofi prajiti cu oua ochiuri… cat de greu crezi ca se face o supa? Nu foarte greu. Mai intai fa rost de niste carne de pui sau gaina. Neaparat ai grija sa fie cu os… citește tot
Chinezisme pentru incepatori, de la LIDL…
…si cum stateam eu pasnic si imi vedeam de treaba mea, iata ca ma contacteaza o domnisorica din partea “Lidl Romania” cu gand sa-mi trimita niste produse la testat. Eu am facut ochii mari si i-am raspuns ca probabil cauta restauranul “Bucatarul Vesel” din Brasov, caz in care a gresit adresa. Ei bine nu, ma cauta chiar pe mine, asa ca doua zile mai tarziu eram in posesia unei cutii pline cu produse interesante de la Lidl, produse care mi-au trezit pofta de a scrie cate ceva si pe aici (ca de gatit gatesc des, cu scrisul stau mai prost).
Enchilada…
Nu sunt un purist. Sunt ferm convins ca fiecare preparat are o mie si-una de variante, ceea ce face ca orice lucru denumit “reteta” sa fie inutil. Eu privesc retetele mai mult ca pe niste linii generale de urmat, nicidecum ca ceva dupa care sa te iei ad-literam (ok, in afara de cele de aluaturi, pe alea chiar trebuie sa le respecti). Incerc sa adaptez fiecare reteta pe care o citesc in functie de posibilitati si stare de spirit. Tocmai datorita acestui lucru reteta care urmeaza nu este… enchilada. Urmeaza principiile unei veritabile “enchilada” – ceva in sos invelit in tortilla si dat la cuptor cu inca niste sos… dar probabil ca nu e the real deal. Dar sa mor io daca imi pasa, a fost excelenta.
Puiul marinat “turceste”…
Puiul se uita lung la mine. Statea decongelat in craticioara si se uita la mine. Ma sfida. Radea de mine. Puteam sa-i aud rasul printre ganduri. Puteam sa-l aud batjocorindu-ma “nu sti ce sa faci cu mine, nu sti ce sa faci cu mine, tanananaaaaana!”. Treptat si pe nesimtite ura mi se strecura in suflet. “O sa te mananc. Indiferent cum, te voi manca. Dar asculta-ma bine… fosta pasare congelata: nu te voi face la gratar!!”. Cu promisiunea asta in gand am iesit din scena…
Pulpele puiului si sosul cu vin…
…si iata-ma pe mine intr-un nou episod al serialului “ce sa mai gatesc pentru iubitul meu sufertas?”. Serialul asta se difuzeaza cam in fiecare seara la mine pentru ca incerc sa nu mananc acelasi lucru in fiecare zi. De asemenea, incerc sa nici nu am zile consecutive cu aceleasi ingrediente (ex. doua zile la rand paste, doua zile la rand orez). Fitos la maxim, ce mai!
Prezentarea fiind facuta, iata-ma in fata dilemei. Aveam piept de pui scos din congelator; aveam si cartofi noi mititei – combinatia nu-mi suradea deloc. Toata ziua mi-au vajait in cap retete. Liniile de cod pe care le scriam se impleteau cu cantitati, diagramele pe care le desenam se umpleau de sosuri, erorile aveau iz de mancare arsa… Din tot noianul asta de combinatii a inceput sa iasa la suprafata ceva cu rosii, cu pui, cu niste legume.. “POLLO ALLA CACCIATORA”! Ei da, bine, am inceput sa studiez reteta si mi-am dat seama ca nu vreau sa fac chiar asa ceva. Nu stiu de ce nu m-a atras chiar reteta asta, dar m-am hotarat sa o folosesc ca si principiu. Asa ca, odata cu clopotul care a batut de ora 6, mi-am luat catrafusele si am intins-o spre casa…
Un sandwitch corect…
Sunt un fan infocat al sandwitch-urilor. As manca de trei ori pe zi sandwitch-uri, in orice combinatie, cu orice ingrediente. Parisul a fost raiul meu timp de o saptamana in care am incercat tot felul de sandwitch-uri cu mai multe feluri de paine, de branzeturi, de legume, de carnuri… In seara asta m-am decis sa-mi fac un sandwitch mai special…
Iaaaaaac…
Intrucat am fost destul de fraier incat sa reincep traditia gatitului acasa pentru pranzul de-a doua zi acum imaginatia mi-este pusa la incercare. E drept, mainile, ochii, narile, limba au inceput sa-si aduca aminte de mancare dar mintea… mintea mai greu. Am decis sa “play safe” si sa ignor deocamdata punga mare de condimente aduse din Stanbul, asa ca pranzul de azi e simplu – pui cu legume. Pui pui, pui legume…
Pui muştar, pui miere, pui pui…
Chestia asta e atât de simplă încât pur şi simplu nu ştiu ce să scriu la ea. Stau şi mă uit la monitor şi ma întreb… ce-aş putea să scriu ? Cum să-l fac pe onoratul vizitator să citească până la capăt ? Ce complot să inventez ? Frumos Piept de Pui închis în cuptor de către fiorosul Gust Fad şi salvat de Miere cu Muştar ? Clanul mafiot al Prânzului Plicticos ţinând prizonier pe Piept de Pui până când Miere şi Muştar, aceşti Starsky şi Hutch din bucătăria noastră, vin să salveze situaţia ? Ok, înainte ca totul să devina pateu, va zic direct…