Pur si simplu n-am mai avut chef. Mi se luase de gatit, mi se luase de degustat, de citit… Revistele culinare le ignoram, blogurile culinare ma calcau pe nervi, bucataria ma deprima. Uram persoanele care asteptau de la mine sa le “gatesc ceva ca-s calificat”. Tot ce-am facut doua luni de zile a fost sa perpelesc niste vinete si ardei, sa ratez de doua ori falafel, sa ma enervez pe blenderul stricat ca nu pot sa fac humus… si cam atat. Painea o faceam la masina si n-o mancam pentru ca nu-mi place cum iese in general. Masa de pranz o luam pe te miri unde si de cele mai multe ori era mediocra. Cutitele au inceput sa nu mai taie… tigaile si cratitele au inceput sa zaca nefolosite. Bucataria cazuse in paragina… Ieri dimineata, pe cand rontaiam o coaja de paine facuta la masina, dreasa cu niste oregano uscat am avut o revelatie – E NASPA! Am lasat painea jos, am aruncat vasele in chiuveta si am plecat la birou cu un singur gand: “Diseara imi fac eu painea mea”…
